sâmbătă, 31 iulie 2010

O stea...

Zilele trec în ritmul lor şi uneori ne e dor de singurătatea unei nopţi înstelate, să ne căutăm steluţa norocoasă. Este o misiune grea, nu oricine îndrăzneşte să caute o anumită stea pe un cer infinit.
În schimb, omul e captivat de lumina lunii, se gândeşte că are cu siguranţă o stea, şi vrea să îşi pună o dorinţă. E mulţumit dacă îl mângâie un vânt cald şi crede că simte pulsul vieţii în liniştea nopţii reci.
Stelele sunt mai dinamice decât luna, dar au în comun iluzia. Luna are farmec static, hipnotic, pe când stelele amăgesc licărind, toate la fel de ameţitor...E obositor printre stele...sunt ...prea multe, prea sus..



Ne întindem în iarbă, sau pe plajă, în funcţie de locaţie, închidem ochii şi visăm că atingem stelele, că ne dăm în leagăn pe o semilună, că norii sunt un ring de dans, un ring fără sfârşit...
Ne e dor de o noapte senină, cu aer curat, pe plajă, eventual după o furtună necesară, pentru a împrospăta văzduhul.
Să ascultăm melodia unui moment magic, în care am fost unici pentru cineva, chiar şi pentru o clipă...Să ascultăm şoaptele valurilor, alintând nisipul, să lăsăm gândurile libere, liniştiţi că cineva ne iubeşte...Să retrăim fragmente din copilărie alături de prieteni dragi...Să ne imaginăm zâmbetul persoanei iubite...
Din păcate, uneori în astfel de momente activăm un clişeu: “prea frumos pentru a fi adevărat”. Ne gândim că ar fi trebuit să fim şi noi speciali pentru cei la care ţinem, şi poate nu am fost..., iar dacă eram, le-am fi luminat viaţa...Ne pare rău...Şi atunci...Nu reuşim să formulăm clar dorinţa pentru steluţă...Atunci, se destramă vraja nopţii...
Unii se ridică imediat şi pornesc în căutarea dorinţei...Alţii decid să urmeze un plan clar, majoritatea revin şi în următoarea noapte înstelată şi se întreabă ce contează cu adevărat în viaţă, care este limita dintre bine şi rău...Se întreabă dacă cineva urmăreşte scenariul vieţii lor, dacă moartea este sau nu un nou început, dacă au ales sau nu corect drumul destinului, dacă pot oferi copiilor lor fericirea, dacă şi-au îndeplinit misiunea pe Pământ...
Indiferent de structura ta sufletească, îndrăznesc să îţi propun ceva: nu renunţa să îţi cauţi steluţa, în prima noapte senină în care privirea ţi se îndreaptă către cer! Dacă nu o găseşti tu, te va găsi ea pe tine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu